datini

Datini si obiceiuri

 

Obiceiuri de Anul Nou
sorcova
Datul de grinda: se practica in sudul si sud-estul Romaniei la familiile cu bebelusi. Initial, ritualul se savarsea de catre preot, insa in zilele noastre poate fi facut si de moasa, nas sau chiar tatal copilului.Era un ritual numai pentru baieti, dar, in timp, s-a extins si la fete, iar acum toti copiii aflati in primii trei ani de viata pot participa la ritual. Pentru savarsirea ritualului este nevoie de o masa, un fier, o paine impletita si trei banuti. Preotul, sau cel ce oficiaza ritualul, apuca copilul de subtiori si il aseaza cu picioarele pe fier, apoi il ridica cu capul pana la grinda, spunand: “fie ca acest prunc sa fie sanatos si sa creasca mare si puternic ca fierul”. Miscarea se repeta de 3 ori.Plugusorul: un obicei ce se practica si astazi, indeosebi in Moldova, in ajunul anului nou. Sorcova: obicei practicat pe 1 ianuarie, este, in mare parte, bucuria copiilor. Acestia vin pe la casele oamenilor cu o crenguta inmugurita, sau cu una confectionata dintr-un bat pe care se lipesc flori de hartie.
Obiceiuri de Dragobete
dragobete2
De Dragobete, fetele si baietii de la sat obisnuiau sa se intalneasca in fata bisericii, de unde porneau in cautare de flori de primavara in padure. La intoarcere, baietii obisnuiau sa le alerge pe fete, obicei numit “zburatorit”, iar daca le prindeau aveau dreptul sa le sarute in public. Acest sarut ducea la logodna celor doi pentru un an sau chiar mai mult, si era un prilej pentru sateni sa afle viitoarele casatorii.Gospodarii trebuiau sa aiba grija de toate animalele din curte si de pasarile cerului, neavand voie sa sacrifice niciun animal, fiindca acest lucru ar fi fost considerat impotriva imperecherii. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat pentru a fi dragastoase tot anul.De asemenea, un rol important de Dragobete il jucau plantele. Fetele culegeau planta numita “Floarea Iubirii”, care crestea in locuri inalte, si se culcau cu ele sub perna. Daca in noaptea respectiva visau barbatul de care erau indragostite, era semn bun ca se vor casatori.
Babele
babele2
Unul din numeroasele obiceiuri stravechi practicate si astazi, sunt Babele. Zilele numite “babe” sunt intre 1 si 9 martie, si se obisnuieste ca, in aceste zile, sa fie alese de catre oameni, trei “babe”, adica trei zile care sa reprezinte trecutul, prezentul si viitorul. In functie de starea vremii din acele zile, oamenii pot afla, in special, cum va fi viitorul.Pe vremuri, se obisnuia ca fiecare din cele 9 zile sa fie denumita cu numele unei babe cunoscute, pentru a afla, in functie de vreme, caracterul acesteia.Obiceiul este bazat pe mitul Babei Dochia, care a murit urcand muntele, din cauza vremii capricioase de la inceput de primavara.
Obiceiuri de Sfantul Ilie
ilie
Se crede, in traditia populara, ca Sfantul Ilie este cel care stapaneste fulgerele si ploile. Se spune ca, la indemnul diavolului, Ilie isi ucide parintii. Ii cere iertare lui Dumnezeu pentru ceea ce a facut si primeste de la El un car de foc pentru a-l omori pe diavol. De aceea, fulgerul este interpretat ca fiind semn ca Ilie umbla pentru a vana demoni, iar tunetul este semn ca un alt demon a fost ucis.Oamenii isi fac semnul crucii cand fulgera, pentru a nu fi si ei omorati, ca demonii, sau poarta matisori de salcie sfintiti la Florii, pentru a fi feriti de fulgere.De asemenea, se considera semn rau sa consumi mere pana la Sfantul Ilie si, de aceea, in acea zi de sarbatoare se duceau roadele la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca in acest mod se vor transforma in mere de aur pe lumea cealalta.In trecut, nu se lucra de Sfantul Ilie, pentru ca oamenii sa fie feriti de grindina. In schimb, in aceasta zi se dadeau mere, miere si covrigi pentru cei adormiti.
Obiceiuri de Ignat
piggy-upclose-1278054-m2

In calendarul popular romanesc, Ignat este considerat patron al porcului, animal sacrificat inainte de Craciun si, de aceea, acest sacrificiu ii poarta numele. Sarbatoarea de Ignat prezinta o stransa legatura intre miturile grecesti si cele romanesti, ambele avand la baza sacrificiul porcilor. La romani, ritualul de sacrificare isi are originile in povestea lui Ignat, care in momentul sacrificarii animalului si-a omorat, din greseala, tatal. De atunci, ritualul de sacrificare este consideratmomentul reinnoirii timpului si regenerarii lumii.

Exista la noi superstitia care spune ca de Ignat trebuie sa vezi sau sa te manjesti cu sange. Sangele de la animalul sacrificat nu trebuie risipit, ci trebuie pastrat si amestecat cu mei, pentru a fi mai apoi folosit la descantece. Se mai spune ca de Ignat, la sacrificarea porcului nu trebuie sa asiste oameni milosi, deoarece porcul va muri greu, iar carnea va deveni necomestibila. Totodata, porcul trebuie incalecat dupa taiere, iar in timpul taierii, cel ce il sacrifica nu trebuie sa stranga din dinti, pentru a nu se intari carnea.

Obiceiuri de Noaptea Sfantului Andrei
usturoi2

Noaptea Sfantului Andrei este considerata noaptea strigoilor, deoarece toti strigoii, si vii si morti, se lupta intre ei. Cand nu au cu cine se lupta, strigoii morti merg pe la casele oamenilor pentru a le bea sangele.

De aceea, in traditia populara, oamenii incercau sa se apere de spirite prin ungerea usilor, ferestrelor casei si ale grajdului cu usturoi. Femeile obisnuiau sa intoarca in aceasta noapte oalele si canile invers, pentru ca strigoii sa nu se adaposteasca in interiorul lor. Scoteau si cenusa din sobe, ca duhurile rele sa nu salasluiasca in ele. Unii oameni obisnuiau sa arunce firimituri de paine prin curte, pentru ca strigoii sa nu intre sa caute mancare in casa. Tot in aceasta noapte, in sat avea loc o petrecere numita Pazitul Usturoiului. La petrecere, fetele aduceau cate o capatana de usturoi, pe care apoi o puneau intr-o covata pazita de o batrana, la lumina lumanarii, iar apoi puneau toata capatanile in fata unei icoane. Era, apoi, folosit ca leac pentru diverse boli de-a lungul anului.

Obiceiuri de Craciun
Nasterea-lui-Iisus2

Impodobirea bradului: reprezinta arborele lumii, sau “arborele Paradisului” si initial era impodobit cu mere rosii, care amintesc de pacatele comise de primii oameni.

Colindatul: in noaptea de ajun sau in noaptea de dinaintea ajunului Craciunului, copiii merg pe la casele oamenilor si canta cantece de stea sau recita poezii sau legende. Liderul grupului are o stea invelita in staniol si impodobita cu panglici, iar in mijloc are lipita o imagine cu Sfanta Familie.

Mos Craciun: In noaptea de Ajun, copiii sunt nerabdatori sa primeasca cadouri de la Mos Craciun. Cadourile apar ca prin minune sub brad, aducand fericirea copiilor. In randul adultilor, Craciunul este prilej de facut cadouri celor dragi.

Obiceiuri de Paste
inviere2

Ouale de Paste: Se spune ca ele sunt simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, la fel ca puiul de gaina iesit din gaoace. Traditia vine de la credinta ca Fecioara Maria s-a dus la crucea Mantuitorului, in timp ce acesta era rastignit, si a asezat un cos cu oua la poalele crucii. Acele oua s-au inrosit de la sangele Sau, si de aceea, de Paste oamenii le inrosesc.

Trecerea pe sub masa in Vinerea Mare: In Vinerea Mare se face pomenirea “Sfintelor si Mantuitoarelor si infricosatoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos”, adica: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita, crucea si moartea. Unii credinciosi trec pe sub masa o singura data, inchipuind unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu, iar altii trec pe sub masa de trei ori, in amintirea celor trei zile in care trupul lui Hristos a sezut in mormant.

Obiceiuri de Martisor
Martisor1222

Martisorul, serbat la 1 martie, este sarbatoarea ce anunta venirea primaverii. In trecut, in special in Moldova, obiceiul dicta ca fetele sa daruiasca martisoare baietilor. In prezent, insa, baietii trebuie sa ofere martisoare fetelor, care le poarta toata luna martie. Martisoarele, in ziua de azi, sunt reprezentate de un obiect micut insotit de o ata impletita in alb si rosu.

Impreuna cu martisorul, se ofera si flori care prevestesc primavara, spre exemplu ghiocei. Traditia dicteaza si ca, la sfarsitul lunii, martisorul purtat sa fie atarnat de ramurile unui pom fructifer, iar in functie de cum infloreste acesta, asa va fi anul. Arheologii au descoperit ca inca de acum cateva milenii oamenii isi ofereau martisoare. Insa, acestea erau sub forma unor pietricele vopsite in alb si rosu care erau purtate la gat. Se crede ca alegerea culorilor de alb si rosu are o semnificatie aparte: rosu reprezinta vitalitatea femeii, iar albul reprezinta intelepciunea barbatului, ce se impletexc in armonie.